Avem un vot, cum procedam?

img

Mai intii de toate, ce s-a intimplat: s-a intimplat ca mai tot centrul si vestul tarii s-a inseninat in timp ce restul tarii sta bine-mersi intr-o euforie rosie. (la ora scriiturii numaratoarea pentru Bucuresti & Ilfov nu era finalizata) S-a intimplat ca multi compatrioti de-ai nostri din strainatate au stat ore in sir la rind incercind sa voteze, unii reusind dupa 4, 5 ore in timp ce altii au ajuns obositi, plini de nervi, imbufnati la usile ambasadelor/consulatelor fara sa fi reusit sa-si exercite dreptul constitutional.

Subscriu celor scrise de Iulian Tanase, in sensul ca – da, am luat si eu foarte personal aceste alegeri. E greu sa fii obiectiv cind vezi cum se impart voturile si nu poti sa nu te abtii de la a-i cataloga intr-un anumit fel pe cei care pun stampila cu gindul la stomac. Iar perspectiva de a-l vedea pe Ponta ridicat la rang de presedinte al acestei tari ma infurie peste masura. Imi e groaza cum atitia si-atitia oameni nu vad cum omul este clar un impostor, un ipocrit, un nesimtit, un obraznic de cea mai joasa speta. Sa nu mai zic de presurile de la Antene & co. care nu mai catadicsesc sa-l ridice in slavi si sa ne desconsidere pe noi, astia care – da, reprezentam clasa de mijloc satula, ba! de toate scursurile si manipulatorii astia ordinari! Sa respiram, zic.

Din pacate – pacatele lui, Iohannis asta n-a fost suficient de batos in campania de pina acum. Nene, e vorba de un moment de cotitura, inteleg ca matale, poate ca nu ai prea multe de pierdut insa te-ai angajat intr-o lupta care presupune inghionteala, aplomb, mai un uppercut in barbie, un spirit ceva mai incisiv, ce pacatele!, reprezinti niste oameni, imparti cu ei niste principii, depind multe si multi de prestatia dumitale! In regula, ne-ai prezentat citeva planuri, ai trasat niste linii de dezvoltare pe termen lung dar ele au parut in mare parte platitudini. Complet de acord, e alt tip de campanie, mai molcom, mai asezat, omul care nu spune multe dar face. Insa ce te faci cind vine un cameleon din asta pontac de iti rastalmaceste orice vorba si te ironizeaza orice-ai zice sau face? Taci si-ti vezi in continuare de strategia ta, oricit de paguboasa ar fi? Eu sper sa nu.

Mai sint doua saptamini, timp in care neamtul are munitie venita pina acum mura-n gura. Ii are pe toti puscariabilii din PSD, ii are pe toti condamnatii din PSD, are dosarele astea mamut (Microsoft, EADS), are bataia de joc la adresa diasporei, are discursul post-scrutin al lui ponta (“Vedeti, la Paris daca nu se fraudeaza, se face coada / Am privit cu scarba prezenta lui Blaga, Ungureanu, in sediul USL, alaturi de Klaus Iohannis”) – nene! sari la beregata! A venit timpul pentru putin bîzdîc, nitel arțag, o cafteala, un luat de guler, o trinta barbateasca. Nu mai e timp de bonomie, clasa ori stil. Nu cu astia!

Cit despre noi, astialalti cu minte la cap, trebuie mobilizare. Se pot rasturna voturi, situatii, rezultate. Eu inca am incredere. Ca daca nu… revin la resemnarea din descriere.

Nimic nou

ATENTIE – urmeaza limbaj suburban (prima si ultima oara cind las asa ceva pe blog)

Tin minte ca inca din liceu m-am luat la trinta verbala cu un coleg care – tinar fiind (clasa a IX-a), argumenta cum ca lui i-a fost bine pe vremea impuscatului, el n-a dus lipsa de nimic si nu intelege care-i baiul, de ce sint unii atit de inversunati, vehementi si se pun de-a curmezisul inaintasului iubit. Tot colegul amintise mai demult cum ca parintii lui activasera in alimentatia publica – aprozar, gostat, etc. E lucru stiut ca inainte de ’89 o vinzatoare la alimentara/magazin, in fine – orice responsabil cu aprovizionarea era un soi de mic dumnezeu pe tarlaua lui. Era nevoie de plocoane si umilinta in fata uneia ca ea ca sa poti cumpara un kil de portocale (cind se gaseau), 5, 6 banane verzi (din alea de-ti faceau gura punga) ori un simplu litru de lapte indoit cu apa. Ochii ei dati peste cap sau gesturile scurte prin care inchidea taraba erau nepretuite.

Nu l-am apostrofat in nici un fel pe colegul sus-mentionat, nici n-am adus in discutie fericitele imprejurari prin care ai sai se cuibarisera in domeniul aprovizionarii cu zarzavaturi (Apro-Zar, ori GOspodariei-de-STAT). Peu importe. Dar mi-a ramas cumva in minte ignoranta lui care se transmisese invariabil prin filiera parinteasca. Iar reactii ca a lui, avuta in urma cu mai bine de 10 ani am intilnit si mai recent, sa tot fie 1 an de zile. E de-ajuns sa iei o cursa de taxi in Bucuresti si precis vei de peste un specimen din acesta nostalgic.

Mai departe. Gindeam ca la douazeci de ani de la Revolutie vom scapa naibii de leprele astea comuniste, nu vom mai auzi de ele nicicind si niciunde. Aiurea! Filmele ‘tinerilor cineasti’ abunda de mizerie umana, chin, chiu si vai din vremea partidului, societatea romaneasca ramine cam la fel de puturoasa si neproductiva cum era si odinioara – ce mai, se pare ca sintem blestemati sa ne afundam in mocirla. – am amintit de cineastii nostri pentru ca mi-ar fi placut ca din rindurile creativilor romani sa vina si povesti originale, aventuri, documentare, ceva antrenant, pasionant – nu tot moarte, sictir, avorturi, sex si sudalme gratuite. Dar se vede treaba – eu vreau una, ei fac alta, ca sintem europeni iar cinematografia europeana e mai sufletista.

Peste toate astea, rasfoind zilnic presa romaneasca dadeam de dl Vladimir Tismaneanu si-ale sale articole care trateaza saptaminal cite-o vedeta comunista, trasindu-i arborele genealogic si gaurindu-i trunchiul pina-n maduva ca sa-i afle pornirile – de cele mai multe ori – tiranice. Nu l-am inteles – ba chiar ma revolta cu insistenta sa pe subiect. Comunism, comunism da’ mai da-o naibii, ma, nea Tismanene – altceva nu stii? Lasa-i naibii, mai zi-ne si de altcineva.

Dar nenea Tismaneanu, cuminte, nu vru sa raspunza…

[…]

Parantezele de mai sus tin de descrierea actualului mediu politic romanesc, a alienatilor care ne guverneaza si-a analistilor antenisti cu liota lor de followeri de pe forumuri si aiurea. Nu intru in detalii pentru ca sint bine cunoscute iar adevarul il stie orice om cu scaun la cap.

Un om cu mai multe scaune la cap, un om cu o experienta de viata vasta si timp liber mai putin decit toti anii de scoala ai tuturor antenistilor pusi cap la cap a indraznit sa rosteasca mai deunazi un adevar. Un om care la 95 de ani reprezinta dovada clara a mintii constant antrenate si mentinuta intru integritate indrazneste sa-i spuna pe nume celui care incet dar sigur ne arata cum se ingroapa si ultimul din partidele istorice inca ramase pe portativ. Pe scurt, despre Antonescu ochi-de-peste (citez dintr-un forumist) spune simplu: “prostul daca nu-i fudul, nu e prost destul.” Cu asta s-a dat drumul maidanezilor din adaposturi si-au inceput latraturile (am ramas fidel ortografiei forumului EvZ):

  • mosaule, ori ersti prost, ori esti nebun sau amindoua??tu care sustii originea cumana a stramosilor nostri, te bagi ca musca in lapte. mars la secuacoperiti senilule, sclerozatule cretynoid.
  • S-au reactivat toti securistii, mai vechi sau mai noi: Neagu, Gushe, Lavinia Shancru, Robert Lingescu, si fac ce li se ordona, maculeaza pe cat pot pe oricine se opune actualei puteri.

Unuia indeajuns de curajos care se pune de-a curmezisul forumistilor i se da repede peste bot:

  • (ciupi2)Vad ca au inceput uslasii cu gainatii pe-aici.
    Doare ce a zis Djuvara?
    Schelalaiti.
  • Si ti-au cazut gainatii tocmai tie in gura? Vezi ca nu e o intamplare!
  • Am simtit o ciupitura pe !@#$. Cred ca tu erai bai ciupi, te pricepi la ciupit….

Altuia mai pasnic, deasemenea un admirator al venerabilului Djuvara i se da un raspuns prompt, articulat, din suflet:

  • (DiliaW) Citind aceste postari este imposibil sa nu te revolti impotriva celor care au scris cuvinte denigratoare si jignitoare la adresa Domnului Djuvara . Sincer , nu m-as fi mirat daca ar fi fost vorba de D-l Iliescu sau D-l Basescu , reprezentantii celor doua tabere , dar cand un OM valoros , o enciclopedie ca Domnul Djuvara este terfelit asa cum s-a intamplat astazi pe forum ma dezamageste total ! Cum se poate ca o mare parte dintre cei care au postat pe forum sa nu fie la curent cu atatea emisiuni la televiziune si radio , sa nu cunoasca macar cu o parte infima din ce a scris acest Domn ? Are 95 de ani dar este atat de lucid ! Multi tineri ar vrea sa aiba memoria extraordinara a Domnului Neagu Djuvara !
  • Iti multumesc din inima DiliaW ca m-ai lins asa cu patos la c ur. Eu sunt cam batran si nu mai pot sa ma aplec sa ma sterg…
  • Neagu un bosorog un gunoi ,un $#@giu cordit…

(astuia de mai sus ii vine si-un raspuns mai… hai, sa fiu sincer – pe inima mea)

  • Tac-tu a fost un batalion rus, format din mujici jeegosh.i si cu izmene cka_kate-n kcour. Iar ma-ta a fost koarda diviziei de cavalerie de magari din stepa rusa. Deci tu esti fiul poporului sovietic. Du-te inapoi bastardule !

La ora la care-am citit articolul pe Evenimentul Zilei erau cu totul cca 415 comentarii. Nu le-am citit pe toate, am frunzarit primele 2 pagini (din 5) si-am ramas siderat. Ma incerca un soi de uimire cu scirba, o multitudine de sentimente contrare. Cind stiu ca eu, unul doar cind ma uit la poza lui Neagu Djuvara imi tremura pielea de emotie iar altora le provoaca atita repulsie, nu pot sa pricep de unde vine ura asta viscerala, ce-i zgindare pe oamenii aia de publica astfel de grozavii. Si-am stat si m-am gindit ce poate fi la radacina raului astuia…

Daca e sa analizezi scurt tipologia càţei nationale, realizezi ca ea se incadreaza intr-un tipar lesne de recunoscut: imbecilul, prostul, frustratul. Iar elementul asta sus-mentionat, odata incoltit incepe sa improaste cu ce-are mai urit la indemina. Cam asa erau marginalizati si cei care inainte de ’89 aveau curajul sa emita pareri si sa-si exprime convingerile proprii; se urla la ei, erau pusi la zid si dati exemplu celorlalti pentru ca tot norodul sa stie ce-l asteapta daca se pune impotriva curentului. Iti ramineau putine alternative in astfel de situatii, iar cei care n-au fost dispusi la compromisuri – ei bine, doar ei stiu cite-au avut de patimit.

In fine… gindeam ca apucaturi ca cele de pe forumul sus-mentionat s-au mai estompat, au mai disparut odata cu timpurile moderne. Ma iluzionam ca expunerea la occident i-a cizelat pe multi dintre noi ori i-a ajutat sa imbratiseze alte valori mai apropiate de cele umane. L-am boscorodit aiurea si pe Tismaneanu cu insistenta lui molipsitoare de-a dezgropa mortii. Omul a avut si are in continuare dreptate; numai aflind despre rautatile comunismului poti stirpi comportamentele similare din societate. Toti comunistii, toti nomenclaturistii si urmasii acestora – astia cu totii reprezinta principalul blocaj evolutionist. Cind si-o da duhul si ultima odrasla de nomenclaturist de-atunci incolo se poate infiripa speranta ca om putea si noi ajunge odata civilizati.

In rest, ramine cum a zis Neagu Djuvara.

Romania vs. Franta: 0-0

Astazi fara nici o bruma de pamflet ori ironie, pentru ca n-a fost nimic de ris in evenimentul de-aseara.

Recunosc, m-am simtit un pic jenat de penibilul situatiei. Sa vezi cum dupa fiecare sut pamintul fuge literalmente de sub picioarele jucatorilor e ceva rar intilnit in fotbal. Parca ma puneam in locul francezilor si ma gindeam “ma, misto arena asta, da’ ce-i cu brazdele astea de pamint?!” Pe de-o parte s-a depus efort, pe de alta s-a batut joc. Inteleg ca la mijloc e aceeasi firma responsabila si cu nisipul din meciul de-acum citiva ani impotriva Danemarcei (5-2 pentru ei) – firma fratelui baronului Oprisan.

Am vizionat meciul pe net, live streaming de pe canalul frantuzesc M6. Eleganti comentatorii, n-au boscorodit si n-au ironizat pe nimeni; s-au limitat la a puncta calitatea deplorabila a gazonului care, in ultima instanta s-a rasfrins asupra calitatii jocului ambelor echipe.

In fine… Am zis – nu injur pe nimeni, n-are rost – nici nu sint in pozitia de-a arunca sudalme. Mi s-a parut aseara ca sintem o natie sarmana ce incearca sa-si mai schimbe conditia dar se poticneste inevitabil de te miri ce neajuns. Ca un om ambitios caruia i se pun piedici invizibile si care sfirseste in blazare. O deznadajduire perpetua.

Imbecilitate impardonabila

Nu m-am mai legat de mult de politica dimboviteana in paginile acestui blog pentru simplul fapt ca “nu se merita”, vorba ‘ceea. Stim cine ne cirmuieste si cu ce talente asa ca a sta si-a mai dezbate de pe margine e de prisos.

Cu toate astea, nu mi-a scapat – n-avea cum sa-mi scape derapajul grosier al presedintelui tarii care – la televiziunea la care se simte in largul lui (aka B1) a slobozit o nerozie mare si lata cit chelia domniei sale: sa spui despre regele Mihai ca a fost “sluga la rusi” si ca abdicarea sa a fost un act de tradare este nu doar un neadevar ci si o totala lipsa de consideratie, o dovada de grobianism (halal limbaj pentru un presedinte!), incultura si peste toate astea – ipocrizie.

Sa le luam pe rind, de la coada la cap: ipocrizie. De ce? Rasfoind un pic arhivele presei contemporane dam de discursul presedintelui din 2006, imediat dupa lansarea raportului Tismaneanu – cel care condamna comunismul. Zice-asa:

Principalele acţiuni criminale menţionate în Raport şi pe care ţin să le amintesc aici, ca argument pentru această prea-mult amânată condamnare sunt următoarele: […] (3) distrugerea partidelor politice şi a continuităţii constituţionale a statului român, prin abdicarea forţată a Regelui Mihai.” (Traian Basescu, 18 decembrie 2006, Palatul Parlamentului)

Ce-a zis presedintele mai deunazi? Urmatoarele:

Tot continuam sa consideram ca abdicarea Regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de tradare a interesului national al Romaniei. Din partea Regelui. […] Doar pentru ca unul a fost sluga la rusi si a lasat tara prin abdicare il iertam, de toate pacatele?

Acum… Regele “sluga la rusi”. Cum vine asta? Regele Mihai, un tinar de 23 de ani (la vremea cind comunismul batea la portile noastre) l-a arestat cu Garda Palatului pe auto-intitulatul conducator de-atunci al Statului – aka Antonescu. Sprijin de la clasa politica n-a avut, mai toti disparind precum cirtitele, lasindu-l pe monarh fara nici un sprijin in fata bolsevicilor. Ulterior a rezistat presiunilor uriase ale armatei ruse tot de unul singur. A rezistat pina n-a mai putut si, dupa consultarea cancelariilor occidentale a cedat cererilor sovietice de a-l numi premier pe incultul si – la fel, auto-intitulatul Doctor Petru Groza (doctor de nimic). Toata asezarea asta de-a curmezisul rusilor s-a soldat la un moment dat si cu o greva regala, timp in care nici un act al guvernului n-a mai fost ratificat de Coroana.

Cotroceniul uita care a fost ultima tara din regiune cazuta in plasele comunismului feroce, iar asta tot Regelui i se datoreaza. Cristian Ghinea puncteaza foarte bine celelalte motive pentru care remarcile stupide ale presedintelui nu-si au nici cea mai mica acoperire:

  • Timp de citiva ani, Regele Mihai a fost ultima speranta a romanilor, care manifestau simpatie pentru orice aparitie publica a Regelui, faceau manifestatii in fata Palatului, unde camioanele de batausi comunisti veneau si bateau oamenii cu bestialitate
  • Spre final, Regele Mihai a plecat la nunta Reginei Elisabeta a II-a, la Londra. Guvernul comunist a crezut că nu se mai întoarce. Erau multumiti ca scapasera de el. Din Anglia a anuntat guvernul de intentia sa de a se casatori cu Regina Ana. Guvernul nu i-a acordat permisiunea pentru a-l face să renunte la intoarcere. Dar s-a intors (si nu cum zice Wikipedia ca la sfatul express al lui Winston Churchill care „se spune că l-ar fi sfătuit pe Mihai că «mai presus de orice, un rege trebuie să fie curajos»” Nu. De fapt atit Churchill cit si verii Regelui l-au sfatuit sa nu se mai intoarca pentru ca nu mai avea la ce. La tancurile sovietice? Sa riste arestarea? Cu toate astea, Regele a revenit in tara.)
  • Peste citeva zile, Petru Groza si Gheorghiu-Dej s-au prezentat la palat cu cererea de abdicare si cu pistolul in buzunar si au amenintat ca vor impusca pe cei 1000 de studenti arestati la manifestarea de ziua Regelui daca nu abdica. Garzile Palatului fusesera schimbate, artileria indreptata spre cladire. Ar fi trebuit Regele sa abdice? Sa raspunda cine se pune in locul lui. Oricum, nu „sluga” si nu „tradare”, e un registru prea grobian fata de situatie.
  • Regele Mihai a fost un personaj demn timp de 45 de ani, cit timp rusii si comunistii romanii i-au slutit tara.
Mitocania impardonabila a presedintelui nu mai poate fi stearsa nici de cele mai oficiale scuze (chiar daca acestea ar veni vreodata). Au aparut acum si forumistii batausi cu pareri gata formate si care gasesc in tirul presedintelui confirmarea propriilor convingeri. S-a dat asadar drumul la azvirlitul de laturi in stinga si-n dreapta (“tradare”, “neam de lasi”, “lepre”, “i-am dat terenurile si proprietatile inapoi unui gingav”), si altele care mai de care mai monstruoase. 
Vorba lui Andrei Plesu: asa-i viata, asa arata democratia, libertatea si celelalte valori ale vremurilor noastre.

!@#3 Steaua

Nu stiu precis ce se afla in spatele deciziilor FIFA atunci cind aleg cite o tara ca sa gazduiasca campionatul mondial de fotbal, cert e ca aruncindu-mi privirea peste prezentarea facuta de japonezi – ambitiosii aia mici cu ochi oblici, n-are cum sa nu-mi treaca prin minte o maxima, o… cugetare de larga circulatie urbana la adresa lui Sepp Blatter & co.

Pai, ce-o sa facem in 2022? O sa ne uitam cum vor asuda saracii fotbalisti in vipia din Qatar in loc sa stam cumintei pe un stadion la noi in Europa si sa vedem proiectii holografice 3D in timp real ale echipelor Braziliei, Spaniei, Angliei, fugarindu-se pe teren. Da. Ca asta ne-ar fi adus ambitiosii aia din Asia. Asa… ne tragem cu totii un cearsaf alb in cap si-o dunga neagra peste frunte, ca sa fim in tonul si spiritul emiratului. (prost o fi ala) Hai Romania! – poate pina in 2022 ne calificam si noi –

Prezentarea trimisa de japonezi juriului FIFA

 

Pe-o gura de…

Ne-am prins nu de mult – o mina, doua – hai trei de oameni, si-am purces intr-o intreprindere din tagma Bilding. Tim Bilding. In vremurile astea de restriste pare-se ca unele companii au revenit la ginduri, conceptii si tratamente mai decente asa ca incep sa se mai gaseasca resurse pentru plimbatul amploaiatilor in locuri cu apa calda la discretie si peste toate – de baut (vin, ca doara nu tot apa care – stiut lucru, baloneaza).

Ne-au ajutat sa ajungem acolo vreo citeva zeci de cai putere indesati intr-un autocar care, pusi la un moment dat fata in fata cu un povirnis abrupt din Moeciu de Sus au inceput sa fornaie puternic, la care cirmaciul – dibaci intr-ale diligentei, a gasit de cuviinta sa ne imbarbateze: “a urcat si panta aia din St. Moritz!”  Ce mai conta c-au trecut 20 de ani de la eveniment, cine se uita la cifre cind ai ripa in dreapta… Noroc cu stabilitatea si cruise controlul inventat de americani, perfectionat de nemti si instalat pe autocarul din discutie care au salvat citeva fete de la exprimarea emotiilor aferente unui drum mult prea sinuos pentru naturelul lor delicat.

Despre pensiune, pe scurt – none-inclusive, tacimuri cu crusta de Axion,  mujdei doar daca ti-l preparai ad-hoc din cateii intinsi marinimos prin bunavointa gazdei (oliviera sedea la indemina, pe masa), pahare de plastic (ne-a salvat prezenta de spirit a colegilor care au facut aprovizionarea in avans), iar peste toate astea – oful meu cel mai mare si mai mare a fost vizavi de lipsa mustarului la oul de la mic-dejun. Stiu, sint mofturos si mofluz insa atunci cind afisezi un manunchi de 4 margarete – de unde-or fi strins atitea (mai cu seama in sezon autumnal), parca am oarescare asteptari.

Un avantaj de partea noastra tot am avut: bunurile se aflau in siguranta la orice moment din zi sau din noapte – iar asta gratie patrupedului priponit chiar sub tocul geamului. Potaia se trezea latrind la cel mai firav trosnet de oase ori pufaiala mai pronuntata, transformind fara vrerea dar totusi din incapatinarea ei orice piesa de mobilier sau pet in obiect contondent, numai bun de azvirlit spre cusca.

Inarmat cu echipament fotografic mi-am soptit in barba ca macar peisajele sa cosmetizeze un weekend si-asa umbrit de incidente (o rasturnare de situatie a doi camarazi calare pe-un ATV culminind cu o fuga la Spitalul Judetean din Brasov, o scorojire a tencuielii decorative a pensiunii cu autocarul din St. Moritz iar peste toate astea grija din cale afara a proprietarilor de a ne simti ca la ei acasa, ceea ce le-a iesit fara prea mare osteneala).

Da, s-au baut citeva baterii de vin, s-au organizat concursuri, s-a ris, s-au luat decizii. Raminem la fel de volubili, simpatici, energici iar urmatoarea iesire ne va gasi cu siguranta departe de mojicia braneana.

PS. Pentru curiosi – Pensiunea Brancoveanu, Moeciu de Sus. Verdict: ca la ma-sa acasa.

PPS. Nici o persoana n-a suferit in urma rasturnarii ATV-ului. Poate doar una – ranita in orgoliu iar cealalta suferind de un soc post-rostogolire. Dar peste toate astea, ambii au scapat teferi si nevatamati.

MB

Sa schimbam un pic in .RO.. Ca tre’ sa dau neste esplicatiuni, nu de alta.

Acu’… ceva vreme m-a mincat la talpi si prin alte parti ale corpului asa ca am inceput o cautare asidua dupa un anumit produs – un produs menit sa mai diversifice activitatile zilnice: o bicicleta. Stationat fiind in .RO am zis sa achizitionez produsul de la unul din magazinele existente. Cu citeva exceptii, nu cred sa mi-o fi scapat vreun site (din cele importante). Bugetul era fixat: cel putin 400 EUR – cel mult 600. Vroiam o bitza hard-tail, nu una full-suspension, eventual cu frine pe disc. Aveam in gind Scott-ul cu care am cutreierat dealurile Baden-Wuerttemberg-ului si m-am axat pe ceva similar. Ultimele 3 modele peste care imi picasera ochii au fost: Scott Aspect 55, Orbea (nu-mai-stiu-cit) si Felt Q620.

Din obisnuinta asezonata cu oarescare comoditate am tinut mortis sa achit totul online – prin card de credit/debit. Cele doua site-uri din .RO care (aparent) ofereau aceasta optiune s-au dovedit total inutile. La plasarea comenzii primeam ba un blank-screen ba o eroare MySQL. Le-am trimis reprezentantilor cite-un email la care, in dulcele stil clasic n-am primit nici o reactie. Si-atunci da-i si narvozeaza-te. ‘Narvozarea’ asta a insemnat o alta cautare – de asta data in alte parti – adicatelea Germania. Aici, la prima butonare am dat de ‘bikeandskate.de’, un site din Cologne care m-a lasat sa plasez comanda frumusel, am platit cu cardul si gata. (peste pretul bicicletei am mai achitat 60 EUR taxe de expeditie).

De doua saptamini incoace sint fericitul posesor al unei Felt Q620 – ‘fericitul’ intre oaresce ghilimele pentru ca entuziasmul a fost umbrit de un prim accident pe munte (soldat cu plesnirea jentii fata) si de un mic sant imprimat cadrului bicicletei – urmare a unei transportari nefericite spre alt traseu montan. Nu sint rau de paguba dar cind am o achizitie nou-nouta ce sufera din te miri ce neglijenta – ei bine, atunci ma cam doare sufletul. Asta e, trecem peste neajunsuri, nu mai ma consum ca strica. Ce voiam sa zic, era urmatoarele (care este): cum se face ca importatorul oficial Felt Bicycles in Romania are aceeasi bicicleta la un pret mai mare cu ~150 EUR (679 EUR, la cursul zilei) decit in Germania (529 EUR)? Si sa ne gindim, totusi ca un amploaiat din .RO nu se poate lauda cu veniturile unui amploaiat din .DE. Bicicleta asta e doar un exemplu; bataia de joc concertata la care sint supusi ai nostri e deja ceva la ordinea zilei – o vad si o simt in fiecare zi, doar aruncindu-mi privirea prin galantare…

iFixed it

Pt cine a dat drumul la internet mai tirziu, sa facem un rezumat: Apple a lansat cu surle si trimbite un telefon dastept, marca iPhone 4. ‘4’ nu vine de la ‘4G’ cum crede unii ci reprezinta cea de-a 4a generatie a aparatului. La partea de design exterior m-a vrajit si pe mine – imi place, ce s-o mai dam dupa piersic. Insa… Apple, in istetimea sa si-a inginerilor sai astazi si miine a decis dupa multe sedinte si teste sa lase antena descoperita ceea ce a condus – inevitabil, la probleme de receptie. Dungulita ‘ceea mica ce brazdeaza marginea metalica a telefonului este antena. Daca pui degetul pe ea – poof! s-au dus 3 bare de semnal. Ce-i de facut? Unii mai ingeniosi decit inginerii din Cupertino au venit cu solutii practice (vezi poza de mai sus). Reparatia Apple consta intr-o carcasa gratuita si un petec la versiunea actuala a sistemului de operare. Mai bine ar fi petecit-o dupa modelul urmator:

Pina una alta, pentru doritorii unui aparat nou – puteti sa va descarcati conturile pe veveve.alex-gsmpunctro. Produsul pare sa fie disponibil in varianta deblocata. Am intrebat daca pretul include si pretul calatoriei dus/intors Buc-NYC pentru a ridica aparatul dar nu mi s-a raspuns.

Lui PNL iSRuP

Ma intreb si eu, ca opinia publica, daca stimabilii din Partidul National Liberal – filiala Brasov se adapostesc in frumusetea asta de sediu, de ce oare nu catadicsesc sa renoveze stabilimentul si sa-i redea stralucirea de odinioara? O fi patrimoniu national intangibil? O fi ca n-au dezlegare pentru cheltuieli de la centru? O fi ca li se filfiie (nu doar steagul) ? Pe mine, unul ma doare sufletul sa vad o astfel de maiestrie arhitectonica scorojita, roasa de timp si nepasare…

Unifying by absorbing

In a recent speech held in front of Moldavian students, the beloved Romanian President ensured the audience that by the end of the year, 10,000 Moldavian citizens will be granted Romanian citizenship on a monthly basis (as opposed to 5300 being currently granted).

I’m curious to find out whether there is any other EU country out there granting citizenship on such a high scale. Our politicians’ argument is that this action will allow ‘10,000 educated people’ to come to Romania and contribute to country’s economy, development, etc, etc… Right. The way I see it, being granted Romanian citizenship – hence becoming part of the EU environment, is simply a launching pad for most of those Moldavian youngsters. They will have one thought in mind: flee to other countries within the EU, where they can better take advantage from the work/educational environment. It’s inevitable. The only obstacle right now is the EU labor market – still protecting their assets.

Another curiosity lies in the potential existence of any thorough analysis of these good samaritan acts: the unemployment in Romania is on an ascending curve and there are less and less tax contributors. Has anyone thought of the impact of bringing 10,000 unemployed people/month on board? Don’t we have our own problems to deal with, rather than making charity? Just my two cents…

a quick one

“Am vazut unele sondaje care aratau ca existenta coruptiei si neaplicarea legii sunt principalele motive pentru care tinerii romani decid sa paraseasca Romania. Aceasta tara isi pierde tanara generatie de antreprenori, oameni de stiinta, de fapt viitorul.“, Mark Gitenstein, US Ambasador in Romania dixi in a recent interview. Solutions, anyone? Romania’s future looks bleak in my opinion… But this tends to become an understatement.

Disaster, bankrupcy, Romania

I’ve watched last Sunday a detailed analysis and investigation undertaken by PRO TV Romania‘s reporters upon the disastrous situation of the ‘CFR‘ (Romanian Railways). Upon seeing this video one cannot help himself but curse and leave everything behind, get his backpack and get the hell out of this God-forsaken country where it seems like there’s no interest for well-being, other than that of a selected few. (aka ‘politicians’)

And I remember hearing recently the Romanian PM’s great plan of having a TGV line crossing through Romania, coming from Paris via Budapest to Constanta. How can you not laugh in bitterness when the current infrastructure barely sustains trains with top speeds up to 80km/h – not to mention the freight-trains who’s average speed doesn’t exceed 20km/h.

The whole infrastructure would attract ~3 bil. EUR worth of investments, money from the EU which would probably not even require reimbursement. But, ask yourself – is there anyone interested/capable of mapping out a project plan and submit it for EU Commision’s analysis?

Watch it and be amazed. For the English-speaking visitors – just watch the images; they will speak for themselves. In case the guys from Vimeo decide to take it down, u can stream it directly from PRO TV’s website.