un Merlot, doi Merloti (?!)

un Merlot. pentru ca merit. Rigattieri, Grave Merlot din 2007, pentru ca la alea vechi n-am mai avut acces. in orice caz, respect italienilor pentru grija cu care-si storc boabele si pentru sulful adaugat in doza optima. de restul gustului s-au ocupat o brinzica si niscaiva strugurei. nu c-ar fi fost sec. nu, c-ar fi fost sec! (chestie de nuanta)

12% alcoolemie imbuteliata in 750ml, atit cit sa binedispuna audienta si participantii la cursa. licoarea nu pot sa spun ca se remarca prin elemente notabile, insa usurinta cu care s-a lasat dezmierdata ne-a minat mai departe la destuparea altui recipient. sot ata… tot asa, pina cind nea Ene s-a infatisat in mod categoric si ne-a pus pe fiecare la respect, in patuc.

gindurile cu care am adormit nu le pot prezenta aici, neavindu-si locul intr-o publicatie asa de cuminte (bine, tinind cont de radicalitatea mesajului anterior – ala despre broboade, turbane si-alte otrepe, ce-ar fi urmat acum ar fi fost petale de trandafiri, comparativ cu ciulinii de mai jos).

asa ca incheiem scurt si cuprinzator, cu promisiunea ca urmatorul recipient va contine ceva mai demn de atentia si admiratia noastra. acum a fost doar o licoare de umplutura, dar care a trecut totusi testul. altfel nu ajungea la rubrica, nu?

update: avem o sticla de vin, citiva prieteni dar nici un tirbuson. cum procedam? raspunsul mai jos, in ‘pontul saptaminii’

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s