cine moare de alergatura?

imi trasnise mai deunazi prin minte o idee. deseori ma trasnesc pusee din astea de ambitie, dar de data asta parca a fost ceva mai mult; se umpluse paharul.

povesteam in ultima relatare cum m-am izmenit cu jupin Stefanica prin tzentrum in cautare de hosen – echivalentu’ nemtesc al pantalonului. (acu’ mi-a picat fisa – de la ce venea denumirea bretelelor alora de le purta bunicu’ – hozondragii, aia de-ti ridicau nadragii peste burta: “hosen-dragen”, adica un fel de divais care trage nadragii peste burduf) ei bine, probasem citeva perechi de hosen din astia de-ai lor, unii mai lungi, altii mai scurti, unii mai largi, altii mai strimti. n-am gasit masura potrivita, asa ca m-am lasat pagubas. intre timp insa, am picat pe ginduri. m-am ridicat, m-am scuturat, m-am uitat in stinga, in dreapta, in spate, in fata – si abia cind m-am uitat in fata m-am dezmeticit de-a binelea: deja promit de la virsta asta sa port hozondragi si sa ajung sa-mi acopar bunastarea. ori asa ceva este de nepermis!

mi-am propus sa alerg. dupa cine? n-am gasit raspuns, n-am mai alergat. mi-am propus sa fac flotari. logice? au mers o vreme, dar apoi am pierdut logica lor. mi-am zis intr-un tirziu “fa abdomene!”. cite? n-am stiut cite, asa ca nu m-am mai apucat. o zi am renuntat chiar la a mai minca seara, dar ma trezeam dimineata cu un dragon urlind a jale si durere incit n-am mai suportat sa-i aud chinuiala, asa ca-l domoleam cu ce gaseam prin frigider. am auzit o data cum ca multe lichide ar fi sanatoase corpului, asa ca trebuie sa consum cel putin doi litri pe zi. bere nefiltrata, Franziskaner? n-a avut nici un rezultat notabil. asa ca am renuntat la a mai tine cont de sfaturile ‘auzite’, ‘citite’ ori ‘sugerate’. asa ca mi-am cumparat o bicicleta. mi-s tare mindru de ea, am tras chiar vreo doua ture prin magazin (aici la nemtii astia ai in jurul casei de marcat un traseu pe care poti testa) apoi, odata iesit din incinta am dat din picioare cit am putut de tare, am inceput sa fac slalom printre trecatori, ca acum 20 de ani cind primisem primul Pegas si nu m-am oprit pina acasa. eram ud leoarca dar vesel nevoie mare!

sa vedem acum cit de rodnic o sa fie si grauntele ista de ambitie, ca daca nu se alege nimic de dinsul, atunci zau ca… ca… aaa… stai asa, ca suna cineva la telefon.

Advertisements

3 thoughts on “cine moare de alergatura?

  1. Dupa cum zisesi.. nu merge… nu merge dom’le; nu se poate sa slabesti fara dieta. nu zice nimenea sa nu mananci carne, chestiuni, branzeturi. Dar limiteaza insa cantinatea de grasime si zahar. Ia d-acilea un exemplu: http://mediterrasian.com/7_day_plan.htm

    Fa-ne mandri!

    Haha, na ca te-am provocat!

  2. pt Bobo… Numai daca aud ‘asian’ intr-un meniu deja o iau la fuga. Asa ca – multamim, dar n-o sa tiu dieta niciodata. Dieta scade din masa musculara, nu din grasime. Ezercitzul e mama intretinerii corporale! Aia-i…

    Acu’, sa revenim la nea Avram… Bo, nea Vasile! Sa vezi ce frine am – era sa pic in tzeasta intr-o zi cind ma scoboram la vale dintr-un cartier in altul. Mai-mai sa cad, noroc c-am dat drumu’ frinei la timp. Pfuiii! ce aventura… Anvelopele is de esenta buna; gumate, moi, garantie garantata!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s