un subiect drag mie – si sint convins ca nu numai mie, dar si celor care binevoiesc sa mai deie cu ochiul prin hermetica. i-auziti aici, ce zice la statistica (nu, nu statistica e subiectul preferat, ci obiectul scriiturii de mai la vale). s-a studiat mult in ultima vreme, s-a analizat – e anul Darwin, era normal – iar concluzia a fost trasa: urmind un ciclu evolutiv firesc erei si mediului nostru, femeile vor avea forme mai… voluptoase si vor scadea treptat in inaltime. acum, sa vedem dupa mintea si potriveala noastra de ce ar putea fi legate ‘voluptatea‘ si ‘statura‘ femeilor si cum de le influenteaza pe ele natura intr-o asemenea masura incit le schimba atit pe orizontala cit si pe verticala.
scurt intermezzo: ca esti mai rotunjor din fire (asta tine ori de traditia stramoseasca dobindita in bucataria mamei, de organism si de propria vointa) au ba – barbat fiind, idealul tau feminin se schiteaza inevitabil avind in minte o silueta trasa prin inel, in spiritul sticlei de Coca-Cola – se stie – frumos conturata, ondulata, cu git lung si subtire, poatrina bombata, talie zvelta, trapez obraznic iar mai incolo pulpite armonios ancorate in ansamblul de mai sus. ei bine, idealul asta uman ramine adeseori la nivel de utopie pentru ca la un anumit moment, prin d-zeu stie ce mijloace ochii barbatului se incetoseaza, obrajii i se inrosesc iar inima ii pompeaza energic in vine atunci cind i se zimbeste gales din coltul vreunei camere de catre o faptura despre care pina atunci nici ca isi inchipuise c-ar putea sa-i destabilizeze naturelul. iar faptura aceasta nu face defel obiectul descrierii succinte de mai sus – ba din contra: ea poate sa aiba o ureche mai clapauga, degete osoase, sa-i lipseasca manichiura frantuzeasca si gleznele subtiri dar sa aiba un je-ne-sais-quoi orbitor. e fapt stiut – poate sa fie si muma padurii, daca tie iti place de ea poate sa se puna mama si prietenii de-a curmezisul cit or pofti!, din ‘sufletel‘ si ‘draguta‘ n-o mai scoti pe aratare mult si bine. si chiar s-ar putea sa fie benefic pentru armonia perechii ca, deh – Mama Natura lucreaza prin mijloace nebanuite.
dar acum sa vedem cum devine cu facultatile… pardon – cum devine cu metamorfozarea asta prezisa de specialisti. tuturor ne-au trecut prin fata ochilor fete cu talie inalta si picioare scurte (ca minciuna) si ne-am gindint inevitabil la un pinguin ori un fundas central de la echipa favorita (Nu E Steaua); ne-a placut ce-am vazut ori am strimbat din nas? am trecut de multe ori mai departe, fara a-i recunoaste fetei meritele pentru care a reusit sa-si pastreze silueta de mai sus: c-a fost vorba de cursuri de bo-tae (tae-bo pentru cunoscatori), alergatura sau balet – nu ne-a interesat si nici nu ne-am gindit citusi de putin. prima impresie desenata prin fata ochiometrului ne-a zgiriat retina asa ca, sensibili din fire am mai luat o gura de bere, am slobozit o gluma proasta si ne-am indreptat atentia catre alte ispite. nu ne-a trecut nicicind prin minte ca ‘produsul’ de mai sus era dealtfel rezultatul selectiei naturale. cam timpurie, e drept – dar intra in categoria ‘evolutiei’. si-atunci, ce te faci? ignori un element net-superior tie din punct de vedere antropologic doar din pricina aspectului? o glezna subtire s-ar putea dovedi usor instabila in anumite circumstante; merita riscul? ca in mai toate intreprinderile riscante, si dragostile au nefericita faima de a se instala pe nepusa masa si nu atunci cind chimia spiritelor coincide. asa ajungem sa ne depanam in cercuri restrinse pina ce ne podidesc lacrimile si ne juram ca gata, nu mai facem, nu mai dregem, sa fiu al naibii daca i-oi mai scrie ceva, “‘ai mai bine mai da o bere!“, dupa care te retragi scurt la baie, de unde trimiti un sms concis: “ce mai faci, draguta? toate bune? imi era dor de tine.” inclin sa cred ca intre fermentarea hameiului si capacitatea de dactilografiere in momente de cumpana exista o strinsa legatura care, dealtfel iese la iveala numai in momente cheie ale existentei.
revenind la schimbarea trasaturilor feminine pina la aducerea lor la un nivel confortabil mingiierii pe crestet, este mentionat studiul ce a avut ca participanti 2000 de femei incepind cu anul 1948. descendentele celor implicate in analiza au masurat in medie cu 2cm mai putin decit mamele lor iar la greutate s-a observat o usoara crestere cu pina la 1kg sau mai mult. reversul medaliei este ca in acelasi timp presiunea sanguina a fost mai mica – la fel si nivelul colesterolului (e de bine). cind vine vorba de sarcina – aceasta s-a produs in medie cu pina la 5 luni mai devreme iar menopauza a fost impinsa cu pina la 10 luni mai tirziu, rezultind o perioada mai indelungata de incalzire a puiului sub aripa. pentru amatorii de detalii – iata aici cum a decurs intreaga analiza. pe scurt, trasaturile ce vor permite femeilor sa duca o sarcina la bun sfirsit vor fi intotdeauna subiectul selectiei. in prima faza, cercetatorii de la Universitatea Yale au masurat succesul reproductiv individual a mai mult de 2000 de femei participante in studiul Framingham pina la atingerea menopauzei. ulterior au analizat trasaturile care conduceau la o reproducere reusita. dupa luarea in calcul a factorilor ambientali (venitul, educatia, stilul de viata) s-a estimat gradul de mostenire al trasaturilor aplicind legaturi intre toate persoanele inrudite iar mai apoi au contabilizat efectele indirecte ale selectiei masurind impactul pe care diversele caracteristici le au una asupra celeilalte – spre pilda, in ce masura o presiune ridicata a singelui influenteaza maturitatea sexuala. mai incolo a intervenit statistica prin care s-a stabilit care anume dintre trasaturi vor fi determinante viitoarelor generatii de femei. si-a dat cu minus la inaltime si plus la grosime. despre barbati nu s-a mentionat nimic; ori n-a intreprins nimeni nici un studiu, ori e in derulare, ori nu facem obiectul evolutiei – stiut fiind faptul ca pentru multi semeni de-ai nostri omenirea si-a incetat progresul odata cu fermentarea hameiului, asa ca la ce buna stradania dezvoltarii individuale cind ai o ratie de six-pack pe saptamina asteptindu-te rece in frigider?
in loc de concluzie – ce-i de facut? cu ce ne ajuta pe noi rezultatul statisticii asteia? cum sa ne pregatim pentru viitor? trebuie sa ne pregatim pentru ceva? sau sa ne culcam pe-o ureche (y-compris cea clapauga mentionata mai sus), in speranta ca ne vor tolera tot ele, dragele, in continuare?… 
