improvizatii
un pian statea cuminte linga Millenium Bridge, vazindu-si de treaba lui, fara sa deranjeze pe nimeni. o singura inscriptie imbia parca la tulburarea linistii: “Play Me, I’m Yours”. lumea isi vedea de mersul ei, iar din cind in cind unii intorceau capetele minunindu-se de neobisnuita aratare. pina cind o fatuca isi lua inima in dinti, trosni degetele si se apuca sa cinte primele acorduri din <<Ain’t Misbehavin’>>. megapixelii incepeau sa inregistreze performanta.
fatuca a plecat, iar pianul a ramas acolo, pentru alti insi dornici sa iasa din amorteala.
Luke Jerram, un artist originar din Bristol, impreuna cu Sing London – o organizatie non-profit, au impinzit Londra cu 30 de pianuri menite sa-i scoata pe oameni din inclestarea urbana si sa ofere semenilor citeva ritmuri varatice. pinze albe pentru creativitatea tuturor, artistul dixit. fiecare instrument e la locul lui – in fata Natural History Museum, pe Portobello Road, in Leicester Square si in curtea catedralei St. Paul. nici unul nu a fost vandalizat, iar oamenii isi cedeaza cuminti locul unul celuilalt pentru a se juca.
daca-i vara si caldura, atunci e rost de voie buna, relas si dolcefarniente, nu neaparat in ordinea asta, dar musai de bifat. asa ca ma retrag si eu pentru 2 saptamini, sa-mi fie de bine – multumesc!, timp in care o sa-mi acomodez ochii cu privelisti diferite – altele decit cele din monitor.
Jose Padilla – Adios Ayer
